Casă, scumpă casă!

La preţurile actuale practicate pe piaţa imobiliară, şansele ca o familie tânără, cu venituri medii, să ia un credit ipotecar sunt foarte mici. În ciuda programului „Prima Casă“, o rată minimă pe lună către bancă se apropie de 200 de euro. Suma este mare pentru mulţi craioveni. imobiliare oradea

Decizia cumpărării unei locuinţe este una dintre cele mai importante din viaţa unei familii. Poate că unii îşi cumpără locuinţă o singură dată în viaţă şi tocmai de aceea alegerea accesării unui credit ipotecar este foarte importantă pentru ei. Dar pe piaţa imobiliară, preţurile sunt încă, destul de ridicate, iar, pe de altă parte, băncile care oferă credite ipotecare percep dobânzi destul de mari. Dobânzi mai mici sunt practicate la Programul „Prima Casă“, prin care împrumuturile pentru achiziţia de locuinţe sunt garantate de stat, iar dobânzile sunt mult mai mici decât la un credit ipotecar clasic, deoarece băncile nu îşi asumă riscuri prea mari creditând o familie care vrea să-şi cumpere o locuinţă. Dar şi aşa, veniturile familiei trebuie să fie consistente, pentru a putea cumpăra o locuinţă.

Apartament cu două camere sau garsonieră?

Pe piaţa locală, un apartament cu două camere se vinde cu 38.000 - 40.000 de euro. Dar ce venituri trebuie să aibă o familie pentru a achiziţiona un apartament cu 40.000 de euro şi ce rată trebuie să suporte? La Raiffeisen Bank, de exemplu, funcţionara de la ghişeu face un scoring rapid: „Dacă doriţi un apartament cu 40.000 de euro, vă încadraţi dacă aveţi venituri pe familie de 2.600 de lei pe lună. Rata va fi undeva la 200 de euro pe lună“. Clienţii pot să primească „bonusuri“ la evaluarea făcută de bancă (la scoring) dacă au un serviciu stabil, la o companie bună, dacă au studii superioare şi dacă sunt căsătoriţi. În schimb, există oferte şi pentru cei săraci. O familie care câştigă 1.400 de lei pe lună poate accesa un credit de 23.000 de euro pe 30 de ani, iar rata este de 115 euro pe lună. Dar puţini sunt cei care doresc să-şi cumpere o garsonieră cu un credit pe 30 de ani.
case de vanzare oradea
Rate de 800 de lei pe lună

Chiar şi prin „Prima Casă“, rata lunară care trebuie achitată către bancă este destul de greu de suportat de familiile cu venituri medii.
Gradul de îndatorare a populaţiei este de 45% din venituri, în general, adică se iau în calculul ratei 45% din veniturile soţilor. Dar există cazuri, cum este BCR, unde simularea pentru un credit porneşte de la 94% din venituri. Restul de 6% din venituri nu sunt luate în considerare, „pentru că este un risc de diminuare a salariului, adică în timp poate să vă scadă salariul“, spunea în urmă cu ceva vreme, la ghişeu, o funcţionară a băncii respective. Dar după ce, în sfârşit, o familie ajunge să acceseze un credit ipotecar de acest gen, simte povara unei rate uriaşe. De exemplu, o familie cu un copil şi cu venituri modice poate lua prin „Prima Casă“ un împrumut de 33.000 de euro de la BRD, iar veniturile tinerilor trebuie să fie de minimum 2.000 de lei pe lună, net. Rata lunară în acest caz ar fi de 166 de euro pe lună (aproximativ 748 de lei pe lună). Dar cu 33.000 de euro, tinerii ipotetici luaţi în calcul abia dacă pot să-şi cumpere o garsonieră. În cazul în care familia are şi un copil, atunci rata creşte simţitor la BRD la 190 de euro pe lună (aproximativ 845 de lei). Pentru mulţi tineri craioveni, o astfel de rată poate însemna salariul unuia dintre soţi, pe care ar trebui să-l dea băncii. În ultima perioadă, unele bănci au anunţat că au încheiat creditarea pe programul „Prima Casă“, altele introduc tot felul de promoţii pentru a atrage clienţii către acest segment al împrumuturilor. În ultimul an, ritmul acordării împrumuturilor ipotecare a scăzut vertiginos faţă de anii anteriori.

Populaţia nu are venituri suficiente

Decizia de a face un credit ipotecar, fie el şi prin „Prima Casă“, este dificilă în această perioadă. Familiile luate ca exemplu, în cazul în care câştigă 2.000 de lei pe lună, achită lunar în jur de 800 de lei pe lună şi rămân destul de puţini bani pentru cheltuieli cu hrana, cu întreţinerea, cu utilităţile, şi altele. Într-un moment de instabilitate economică, oricine îşi face tot felul de calcule înainte să se împrumute pe o perioadă de 25 - 30 de ani. Întrebat de ce s-au diminuat solicitările de credite din partea populaţiei pe programul „Prima Casă“, directorul filialei locale a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Gheorghe Lăpădat, a explicat, într-un interviu acordat recent GdS: „Există două motive pentru care «Prima Casă» merge mai lent: reţinerea populaţiei în a se împrumuta, înregistrată în ultima perioadă, dar şi capacitatea scăzută de rambursare a creditelor. Populaţia nu are veniturile necesare pentru a demonstra în viitor că poate rambursa creditele de acest gen“. FNGCIMM acordă garanţii pentru familiile care doresc să se împrumute pentru a-şi achiziţiona o locuinţă pe acest program, în care statul garantează împrumutul contractat de persoanele fizice respective.

Preţurile apartamentelor, umflate cu pompa

Piaţa apartamentelor de locuinţe din Craiova stagnează din cauza preţurilor supraevaluate la care acestea sunt scoase pe piaţă. Analiştii observă o uşoară scădere a preţurilor, pe fondul puterii scăzute de cumpărare. „Este un trend descrescător, de maximum 5-10%. Au cumpărat locuinţe doar familiile cu venituri peste medie, care au avut acces la credite. Tot ca o tendinţă, îmbunătăţirile (parchet, gresie, faianţă, termopane, uşă metalică) nu mai contează în preţul final. Oamenii sunt interesaţi mai mult de poziţionare, suprafaţă şi preţ. Vor să-şi facă singuri aceste amenajări. De asemenea, se fac achiziţii cu bani cash. Cei care au disponibilităţi băneşti consideră că piaţa a ajuns la un nivel destul de jos pentru a face achiziţii“, spune Cristian Clenciu, patronul CDC Imobiliare şi preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI). Criza a lovit puternic în agenţiile imobiliare. „În perioada de boom imobiliar, în Dolj funcţionau peste 200 de agenţii imobiliare. Acum mai sunt cel mult 25, dar dintre acestea cele mai multe nu fac profit. Stau la ciupeală pentru a agăţa clienţi. Numai câteva agenţii sunt pe picioarele lor. Noi insistăm în continuare pentru apariţia legii care să reglementeze funcţionarea agenţiilor imobiliare, precum şi profesionalizarea meseriei de agent imobiliar“, explică Cristian Clenciu. În România, numărul agenţiilor imobiliare ar fi scăzut de la peste 10.000 la puţin peste 1.000.

Piaţa imobiliară este paralelă cu piaţa muncii

Trendul actual de pe piaţă este explicabil: proprietarii se obişnuiesc cu greu cu gândul că apartamentele sunt supraevaluate şi nu lasă la preţ. Numărul de tranzacții este mic şi agenţiile suferă. Pentru a înţelege de ce preţurile sunt supraevaluate, să privim puţin asupra puterii economice a potenţialilor cumpărători. Potrivit ultimelor sondaje efectuate de Institutul Naţional de Statistică (INS), la sfârşitul lunii martie 2012, Doljul se situa pe primul loc în ţară în ceea ce priveşte rata şomajului, care era de 8,7% în raport cu populaţia activă. Circa 26.000 de persoane erau înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj. Neoficial, numărul şomerilor este mult mai mare. Tot statistica spune că 26% din şomeri au vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani, adică sunt tineri potenţiali clienţi pentru locuinţe. Câştigul mediu brut înregistrat în martie 2012 a fost de de circa 1.900 de lei, Doljul aflându-se pe locul 14 în ţară, însă cei mai mulţi angajaţi au venituri cu puţin peste salariul minim. Potrivit unui sondaj pe piaţa muncii, realizat recent de Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova şi Institutul Social Oltenia, peste 45% dintre şomerii intervievaţi au declarat că trăiesc mai prost decât în trecut. 74% dintre intervievaţi apreciau că au şanse mici şi foarte mici să-şi găsească un loc de muncă în viitorul apropiat. Raportându-ne la datele de mai sus, observăm că piaţa imobiliară este paralelă cu piaţa muncii. Pe piaţa imobiliară, preţul unei garsoniere ajunge la 25.000 - 30.000 de euro. Spre exemplu, în cartierul Brazda lui Novac, un particular pretinde 30.000 de euro pentru o garsonieră „ultramodernă“, preţul fiind „negociabil“. „Mai mult de 3.000 de euro nu las. Deci, ultimul preţ este 27.000. Într-adevăr, este la etajul șase, dar am de toate: gresie, faianţă, parchet, uşă, termopane“, spune vânzătorul. Alt proprietar cere 26.000 de euro, asigurându-ne că zona este bună. Spre centrul oraşului, vânzătorii pretind chiar şi 38.000 - 40.000 de euro. Apartamentele cu două camere, cele mai vânate pe piaţa de profil, ajung şi ele la 34.000 - 40.000 de euro. „Nu sunt presat de timp, aşa că nu las mai mult de 2.000 - 3.000 de euro“, spune vânzătorul unui apartament cu două camere în Piaţa Gării. „Nu pot să las. Este la etajul șapte, dar zona este foarte bună, am balcon mare, închis. Şi vecinii sunt ca lumea“, îşi plasează vânzătorul ultimul argument. Mulţi vânzători nu precizează în anunţurile de mică publicitate preţurile cerute. „Sunteţi de la agenţie? Pentru că m-ar interesa şi pe mine o părere“, spune un proprietar. „Toți cei care au putut, adică persoanele cu bani cash, cu salarii acceptabile care se încadrează pentru credite prin «Prima Casă», au cumpărat. Numai familiile nou-apărute pot să mai intre pe piaţă. Puterea de cumpărare nu revine aşa de uşor“, conchide Cristian Clenciu, preşedintele ARAI.