Bugetul mediu pentru Prima Casă, sub 40.000 euro. Vezi oferte imobiliare din București!

imobiliare 

Succesul programului Prima Casă a atins un nivel ridicat și în anul 2014. Potrivit statisticilor FNGCIMM, suma medie împrumutată este de circa 36.000 euro, dar ce oferte imobiliare se încadrează în banii aceștia? Totuși suma nu reprezintă un reper pentru București, spun specialiștii, întrucât proramul guvernamental nu este o opțiune tentantă doar pentru cei cu buget restrâns, ci și pentru clienții care dețin un avans important.

Programul „Prima Casă” a ridicat simțitor numărul tranzacțiilor imobiliare încă de la lansare, iar anul 2014 nu a fost o excepție. Circa 26.650 români și-au cumpărat un apartament cu ajutorul programului guvernamental, iar peste 35% dintre solicitări au fost pentru locuințe din București și împrejurimi, potrivit informațiilor Fondului Național de Garantare. În timp ce finanțările accesate au fost de peste 4,3 miliarde lei, valoarea medie a împrumutului a fost de circa 161.500 lei (respectiv aproximativ 36.000 euro).

„Cu ajutorul programului Prima Casă, sunt foarte mulți clienți care au cumpărat apartamente noi, la periferia Bucureștiului. Există numeroase ansambluri rezidențiale noi, amplasate în cartiere periferice, unde un cumpărător cu bugetul de 40.000 euro își poate lua fără probleme un apartament cu două camere – acesta este un buget arhi-suficient. În ultimii ani, s-au vândut multe apartamente noi în astfel de proiecte, astfel că valoarea aceasta medie nu este surprinzătoare, dar nici un reper pentru piață”, declară pentru IMOPEDIA.ro Daniel Dobre, agent imobiliar în cadrul RENET.

• Apartamente noi, în Prelungirea Ghencea – garsoniere (36-40 mp) de la 29.000 euro și apartamente cu două camere (47-65 mp) de la 38.000 euro. Vezi mai multe detalii aici.
• Apartamente noi, în Titan – garsoniere de la 29.000 euro și apartamente cu două camere de la 50.600 euro. Vezi mai multe detalii aici.
• Apartamente noi, în Militari – garsoniere (40 mp) la prețul de 32.000 euro și apartamente cu două camere (54 mp) la prețul de 43.000 euro. Vezi mai multe detalii aici.

Numărul clienților care preferă apartamente noi a urcat în ultimul an, potrivit analizelor FNGCIMM – aproape o treime dintre clienții care au cumpărat o locuință anul trecut cu ajutorul programului susținut de stat s-au orientat către un imobil construit după anul 2008. În cele mai multe cazuri, această preferință este explicată de preț, subliniază specialiștii. În Capitală, cele mai multe apartamente noi au prețuri mult mai accesibile decât locuințele vechi. agentie imobiliare

„Analizele noastre relevă faptul că, în anul 2014, clienții care și-au achiziționat o locuință prin programul Prima Casă s-au îndreptat preponderent către apartamentele noi, cu una și două camere. În majoritatea situațiilor, locuințele noi au prețuri mult mai accesibile decât cele vechi și vin la pachet cu facilități mai atractive, principalul motiv fiind faptul că nu beneficiază de o poziționare la fel de bună ca și blocurile vechi”, explică reprezentanții AnsambluriBucuresti.ro

Programul guvernamental, atractiv și pentru clienții care cumpără apartamente mai scumpe

Însă valoarea medie a finanțării acordate de FNGCIMM nu reprezintă un reper, în segmentul rezidențial bucureștean. Specialiștii spun că bine-cunoscutele condiții avantajoase ale programului guvernamental atrag clienți din toate categoriile, nu numai persoane cu buget restrâns. Astfel, mulți dintre cei care contractează un credit susținut de stat o fac pentru a cumpăra apartamente mult mai scumpe.

„Bugetul de nici 40.000 euro este suficient chiar și pentru un apartament cu două camere, amplasat într-o zonă periferică. Dacă venim spre oraș, cu banii aceștia, se poate achiziționa o garsonieră, într-un cartier muncitoresc, într-o zonă cu facilități și acces rapid către mijloace de transport în comun. Însă suma în sine nu a fost un buget mediu pentru clienții anului 2014, în București, acesta fiind mai degrabă între 60.000 și 70.000 euro”, punctează Mihaela Anton, broker imobiliar în cadrul RENET Real Estate.

• Garsonieră, în Militari – 46 mp construiți, imobil din 2015, la prețul de 39.900 euro. Vezi mai multe detalii aici.
• Apartamente cu două camere, în Floreasca – 40 mp, imobil vechi, la prețul de 48.500 euro. Vezi mai multe detalii aici.
• Apartament cu două camere, Brâncoveanu – 61 mp construiți, imobil vechi, preț 56.000 euro.Vezi mai multe detalii aici.

Programul susținut de stat reprezintă un succes nu doar datorită faptului că necesită un avans de doar 5% din valoarea locuinței achiziționate, ci și pentru că oferă o dobândă simțitor mai mică decât alte produse bancare, subliniază agenții imobiliari bucureșteni. În ciuda aparențelor, chiar și cumpărătorii locuințelor cu prețuri între 80.000 și 100.000 euro apelează la creditul „Prima Casă”.

„Clienții nu cumpără efectiv de bugetul 35.000-40.000 euro. Cei mai mulți apelează la creditul Prima Casă pentru că este un credit cu dobândă mică, nu pentru că nu au bani de avans. Mulți dintre ei dețin niște bani și preferă să se îndatoreze cât mai puțin, astfel că împrumută numai restul de care au neoie. Din experiența noastră, cei mai mulți se îndreaptă către apartamente cu două camere în jurul a 60.000 euro și către locuințe cu trei camere în jurul a 70.000 euro. În plus, la nivelul anului 2014, din totalul tranzacțiilor realizate de agenția noastră, doar 20% s-au făcut cu ajutorul programului Prima Casă, în timp ce în 66% din cazuri s-a plătit cu bani cash, în restul situațiilor fiind vorba de alte credite ipotecare”, conchide Ramona Andreica, manager AXA Domenii.

• Garsonieră, în Berceni – 32 mp utili, bloc din 1970, la prețul de 29.900 euro. Vezi mai multe detalii aici.
• Apartament cu două camere, în Dorobanți – 43 mp construiți, imobil din 1974, la prețul de 48.000 euro. Vezi mai multe detalii aici.
• Apartament nou, cu două camere, în Drumul Taberei – 63 mp construiți, bloc din 2014, la prețul de 44.000 euro. Vezi mai multe detalii aici.

CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE:

Clientul imobiliar de lux: cine plătește un milion de euro pe un apartament și de ce?

Clientul de lux, în imobiliare, este om de afaceri român sau străin, lucrează în marile companii și vrea ca „acasă” să fie locul perfect pentru el și familia lui. Clientul de lux își cumpără sau închiriază locuințe la prețuri exorbitante, pentru alții, pur și simplu pentru că îi place, iar suma nu contează. De multe ori, clientul de lux primește bani pentru locuință de la compania la care lucrează, iar nivelul de revânzare sau comportamentul în timp al locuinței este ultima lui preocupare. Un lucru firesc, până la urmă, în condițiile în care o proprietate exclusivistă, situată în zone ultracentrale, își păstrează valoarea indiferent de turbulențele economice.

În viața celor bogați, locuințele reprezintă mai degrabă un premiu decât o necesitate. Fie ele case ori apartamente, locuințele de lux asigură mult mai mult decât nevoile primare de confort. Sunt proprietăți care se cumpără cu până la câteva milioane de euro, chiar și pe piața din București. Sunt proprietăți care se închiriază cu sume care depășesc 10.000 euro lunar, deci oameni care într-o jumătate de an ar putea să își cumpere un apartament cu trei camere, cu banii jos. Dar un asemenea apartament ar fi departe de standardele lor, în materie de locuințe.

„În proporție de 80%, chiriașii sunt expați, care vin cu bugete din partea unor companii mari precum Petrom, Rompetrol, Vodafone, Orange. În cazul celor care cumpără locuințele de lux, sunt oameni de afaceri cu foarte mulți bani, preponderent români. Jumătate dintre ei cumpără proprietatea ca investiție sau pentru a locui în ea, iar cealaltă jumătate, o cumpără drept casă de vacanță. Recent, am avut un client care și-a luat un apartament de peste 1 milion de euro ca și casă de vacanță, pentru când vine în România, pentru că nu locuiește aici în mod curent”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Alexandru Mihai, consultant imobiliar în cadrul Nordis.

Proprietarii locuințelor de lux sunt dispuși să negocieze cel mult 5% din preț

Piața locuințelor de lux este un segment cu o dinamică aparte, în imobiliarele locale. Atât proprietarii cât și cumpărătorii sunt oameni care nu au probleme financiare, deci nu există nicio grabă pentru încheierea tranzacției. Din acest motiv, negocierea se face în cu totul alte condiții decât pentru o proprietate dedicată celor cu buget mic sau mediu.

„În cazul locuințelor de lux, proprietarii nu sunt dispuși să negocieze prea mult, din contră. Marja de negociere este undeva la 5%. În general, clienții cunosc și acceptă acest lucru, dar unii dintre ei se așteaptă să obțină mai mult. În acest caz se blochează tranzacția pentru o perioadă nedefinită de timp, pentru că proprietarii nu sunt presați să vândă. Sunt cazuri în care proprietarii preferă să închirieze cu câteva mii de euro pe lună, în general expaților, care de obicei dețin poziții de conducere în cadrul unor companii mari”, explică Florin Poștoacă, broker imobiliar Nordis.

Locuințele de lux se vând discret, în cercuri închise, departe de ochii publicului larg

Astfel, în funcție de disponibilitatea proprietarilor, o proprietate de lux se poate vinde la fel de repede ca un apartament normal, sau poate sta pe piață și câțiva ani. Acestea din urmă sunt însă mai degrabă excepții. Cu atât mai mult cu cât, în ultimul an, piața imobiliară de lux a marcat recurduri atât la nivelul tranzacțiilor, cât și la nivelul construcțiilor noi.

„Consider că anul 2014 a fost cel mai bun de la sfârșitul lui 2008 încoace. Clienții care vizează acest segment, în marea lor majoritate, nu cumpără pentru investiție, ci pentru sufletul lor, pentru vedere, pentru poziționare și în niciun caz nu este singura lor proprietate. Prețurile rămân însă subiective, motiv pentru care asemenea locuințe pot sta pe piață și trei ani”, spune consultantul imobiliar Alexandru Mihai. 

Datorită dinamicii aparte pe care o are piața imobiliară de lux, ofertele imobiliare sunt arareori promovate publicului larg. Asemenea locuințe se vând țintit, în cercuri restrânse, prin intermediul agenților specializați pe această nișă, iar discreția este trăsătura pregnantă a unei asemenea tranzacții.